1Iuda, rob al lui Isus Cristos și frate al lui Iacov, către cei chemați, care sunt iubiți de Dumnezeu Tatăl și păstrați pentru[1] Isus Cristos:2mila, pacea și dragostea să vă fie înmulțite!
Condamnarea învățătorilor falși
3Preaiubiților, în timp ce căutam cu toată nerăbdarea să vă scriu despre mântuirea de care avem parte împreună, m‑am simțit nevoit să vă scriu și să vă încurajez să luptați pentru credința care le‑a fost încredințată sfinților o dată pentru totdeauna.4Căci s‑au strecurat între voi unii oameni, scriși demult pentru condamnarea aceasta, oameni neevlavioși, care schimbă harul Dumnezeului nostru în depravare și‑L neagă pe singurul nostru Stăpân și Domn, Isus Cristos.5Doresc să vă aduc aminte, deși voi știți toate acestea o dată pentru totdeauna, că Domnul a salvat poporul din țara Egiptului,[2] dar la urmă i‑a nimicit pe cei care n‑au crezut.6Iar pe îngerii care nu și‑au păstrat poziția de autoritate, ci și‑au părăsit propria locuință, El i‑a păstrat în lanțuri veșnice, în beznă, pentru ziua cea mare a judecății.7Tot astfel, Sodoma și Gomora și cetățile dimprejur, care s‑au dedat la preacurvii[3] în același fel ca aceștia și s‑au dus după un alt fel de trup[4], sunt arătate acum ca exemplu, suferind pedeapsa unui foc veșnic.8Tot așa și acești visători pângăresc trupul, resping autoritatea și batjocoresc cele slăvite.9Nici chiar arhanghelul Mihail, când îl înfrunta pe diavol[5] și discuta aprins cu el pentru trupul lui Moise, n‑a îndrăznit să aducă împotriva lui vreo acuzație defăimătoare, ci a zis doar: „Domnul să te mustre!“[6] (Fapte 17:28)10Aceștia însă batjocoresc lucrurile pe care nu le înțeleg și sunt nimiciți tocmai prin lucrurile pe care le știu din instinct, ca viețuitoarele fără rațiune.11Vai de ei! Căci au urmat calea lui Cain. S‑au aruncat în rătăcirea lui Balaam pentru o răsplată și au pierit ca în răzvrătirea lui Core.12Ei sunt niște pete de murdărie la mesele voastre de dragoste, ospătându‑se fără rușine împreună cu voi, hrănindu‑se doar pe ei înșiși; sunt niște nori fără apă, purtați de vânt, niște pomi tomnatici neroditori, de două ori morți, dezrădăcinați,13niște valuri sălbatice ale mării, spumegându‑și rușinile, niște stele rătăcitoare, cărora le este păstrată pe vecie bezna întunericului.14Și despre aceștia a profețit Enoh, al șaptelea de la Adam, zicând: „Iată, Domnul vine cu zeci de mii de sfinți ai Săi,15ca să facă judecată împotriva tuturor și să dovedească vinovat[7] orice suflet pentru toate lucrările lor neevlavioase pe care le‑au înfăptuit în neevlavia lor și pentru toate cuvintele grele pe care acei păcătoși neevlavioși le‑au rostit împotriva Lui.“[8]16Ei sunt cârtitori, critici, umblă după poftele lor; gura lor rostește lăudăroșenii[9] și admiră[10] fețele oamenilor[11] pentru propriile foloase.
Îndemnuri pentru cei credincioși
17Însă voi, preaiubiților, amintiți‑vă cuvintele spuse mai dinainte de apostolii Domnului nostru Isus Cristos.18Ei vă spuneau că în vremea din urmă vor fi batjocoritori care vor umbla potrivit cu propriile lor pofte neevlavioase.19Ei sunt aceia care produc dezbinări, sunt firești și nu au Duhul.20Însă voi, preaiubiților, să vă zidiți pe credința voastră preasfântă și să vă rugați prin Duhul Sfânt.21Păziți‑vă[12] pe voi înșivă în dragostea lui Dumnezeu, așteptând mila Domnului nostru Isus Cristos, spre viață veșnică!22Aveți milă de cei ce se îndoiesc;23pe alții salvați‑i smulgându‑i din foc; de alții aveți milă, dar cu teamă, urând până și cămașa mânjită de carne[13]!24Iar a Celui Ce poate să vă păzească de cădere și să vă facă să stați fără cusur și cu bucurie înaintea slavei Lui,25a singurului Dumnezeu, Mântuitorul nostru prin Isus Cristos, Domnul nostru, a Lui să fie slava, măreția, puterea și autoritatea, înaintea oricărui veac, acum și pentru toți vecii[14]! Amin.