1Bătrânul[1], către aleasa doamnă[2] și către copiii ei, pe care‑i iubesc în adevăr, – și nu numai eu, ci toți cei ce cunosc adevărul –,2datorită adevărului care rămâne în noi și care va fi cu noi pe vecie:3harul, mila și pacea de la Dumnezeu Tatăl și de la Isus Cristos, Fiul Tatălui, să fie[3] cu noi în adevăr și în dragoste!4M‑am bucurat foarte mult că i‑am găsit pe unii dintre copiii tăi umblând[4] în adevăr, așa cum am primit poruncă de la Tatăl.5Și acum, te rog, doamnă, nu ca și cum ți‑aș scrie o poruncă nouă, ci scriindu‑ți una pe care o aveam de la început: să ne iubim unii pe alții!6Iar dragostea este aceasta: să umblăm potrivit cu poruncile Lui. Aceasta este porunca, așa cum ați auzit de la început. Să umblați[5] în ea![6]7Căci în lume au ieșit mulți înșelători, care nu mărturisesc că Isus Cristos a venit în trup.[7] Acesta este înșelătorul și anticristul. (1 Ioan 4:2)8Luați seama la voi înșivă, ca să nu pierdeți lucrurile pentru care am[8] lucrat, ci să primiți răsplată deplină.9Oricine o ia înainte și nu rămâne în învățătura lui Cristos, nu Îl are pe Dumnezeu. Cel ce rămâne în învățătura aceasta Îl are și pe Tatăl, și pe Fiul.10Dacă vine la voi cineva care nu aduce învățătura aceasta, să nu‑l primiți în casă și să nu‑i spuneți „Bun venit!“[9]11Căci acela care îi spune „Bun venit!“ se face părtaș la lucrările lui rele.12Am multe să vă scriu, dar n‑aș vrea să vi le scriu pe foaie[10] și cu cerneală, ci sper să vin la voi și să vă vorbesc gură către gură, pentru ca bucuria noastră să fie deplină.13Copiii surorii tale alese te salută.